Campania „Someșul nostru” este un proiect important de advocacy dedicat revitalizării și integrării râului Someș în viața cotidiană a zonei metropolitane Cluj, cu scopul de a crea un cadru sustenabil atât din perspectiva biodiversității, cât și a mobilității urbane.
Ne propunem, crearea celui mai circulat coridor velo și pietonal din România la Someș, mai întâi la nivel metropolitan, apoi la nivel de județ, atât în amonte de Cluj, până la lacurile din Munții Apuseni, cât și în aval.
Propunem și o arie naturală periurbană, între Florești și Cluj, dar și în nord-estul Clujului, conservarea habitatului de zăvoi. În momentul de față, prin implicarea mai multor asociații clujene, am convins autoritățile să investească în proiectarea acestui culoar la râu:
Detalii despre noi aici: https://www.facebook.com/somesulnostru
Aspecte cheie ale acestei campanii:
Din perspectiva biodiversității:
Campania „Someșul nostru” vizează restaurarea ecosistemelor naturale și renaturate din jurul râului Someș, transformându-l într-o zonă care susține o biodiversitate mai mare, având în vedere impactul pe care activitățile urbane îl au asupra mediului. Campania include advocacy pentru:
- Reabilitarea habitatelor naturale: Prin revitalizarea malurilor râului, se pune accent pe restabilirea vegetației native și crearea unor coridoare ecologice care să sprijine fauna locală. Aceasta poate include atât specii de plante cât și animale, contribuind la îmbogățirea biodiversității urbane și periurbane și crearea unor arii naturale protejate noi.
- Crearea unor zone verzi interconectate: Se urmărește conectarea parcurilor și spațiilor verzi de-a lungul râului Someș, printr-un un „parc peisaj”, astfel încât să fie un habitat continuu pentru diferite specii și să sprijine ecologia locală. Aceste zone verzi sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de insulă de căldură și promovarea unui ecosistem sănătos.
- Proiecte educaționale și de sensibilizare: Campania include și activități de educație ecologică pentru comunitate, cum ar fi tururi ghidate, filme, expoziții și evenimente educaționale care promovează conservarea biodiversității și importanța protejării habitatelor naturale.
La extremitatea vestică a Lacului de acumulare Florești, s-a format zona numită și „Delta Florești”, ocupată de un mozaic variat de grupări de arbori și arbuști apaținând zăvoaielor de sălcii și ariniș, cu stufăriș și alte habitate de mlaștini și ape puțin adânci, la care se alătură habitatele bine închegate între cursul vechi și canalul Someșului pe segmentul dintre E60 și E81 (autostradă). Vegetația de luncă are o relație funcțională, neîntreruptă și cu tufărișurile xero-mezofile care ocupă versantul cu expoziție sudică; aceasta la rândul ei conservă fragmente de tufăriș cu migdal pitic (Amygdalus nana syn Prunus tenella), habitat prioritar protejat prin Directiva Habitatelor în rețeaua Natura 2000 (habitat 40A0*). Prezența păsărilor acvatice justifică crearea unei zone de liniște pe Lacul Florești care ar include partea vestică a luciului de apă și zona cu arbori de-a lungul albiei naturale (aici sunt bune șanse de formare a unei colonii mixte de stârci).
Acest tip de coridor ecologic format de habitate semi-naturale, regenerate se poate observa și în apropierea zonei îngrădite a Muzeului Apei, chiar pornind de pe frontul de cuestă deasupra Coloniei de sub Deal (Florești): tufărișurile xero-mezofile de pe versantul cu expoziție sudică adăpostesc încă fragmente de tufărișuri cu migdal pitic și fragmente de pajiști subpanonice stepice cu valoare naturală semnificativă. În capătul Coloniei de Sub Deal, vegetația lemnoasă de luncă capătă amploare, alcătuind un habitat cu numeroase specii lemnoase (sălcii, plopi, frasini, arțari și arini), complex structurat vertical (strat de tufăriș, liane). Zăvoaiele includ și o pajiște mezofilă, bogată în specii, cu exemplari bătrâni de sălcii și fragmente în plină regenerare, după care continuă pe malul stâng al Someșului într-o fâșie mai îngustă, iar pe malul drept într-una mult mai largă și mai variată, până la gardul zonei de protecție a Companiei de Apă Someș SA (Muzeul Apei). În zona îngrădită, pe o suprafață de aproape 47 ha, s-au păstrat o parte din meandrele râului, care permit formarea unei game largi de habitate acvatice și palustre pe o suprafață relativ mică (brațe moarte cu plante acvatice, maluri mâloase și pietroase cu tufăriș riparian, păduri ripariene cu arbori bătrâni, magnocaricete, stufărișuri și păpurișuri, mlaștini), dar și datorită menținerii unor arbori bătrâni, importante pentru diferite grupări de viețuitoare. Este unul dintre cele mai importante refugii de floră și faună ripariană de pe traseul întreg (Gilău – Apahida / Câmpenești). Totodată, aici se pot urmări clar efectele deranjului continuu, ce provine din construcțiile, drenajele și lucrările de amenajare a canalelor adiacente: speciile de plante invazive colonizează în mod excesiv această zonă, dominând net stratul ierbos.
Între vărsarea Nadășului în Someșul Mic și podul Emerson râul nu mai are conectivitate cu ecosistemele dealurilor ce înconjoară orașul, aici valoarea deosebită a habitatelor ripariene este oferită de faptul, că ele s-au format într-un context puternic antropizat, dar cu o albie relativ bine păstrată. Taluzurile pietruite/betonate ale digului Someșului au fost acoperite predominant de specii de luncă, prin succesiune naturală, fiind format inclusiv un strat de sol (din aluviunile aduse de râu și organismele descompuse în loc), iar în prezent se produce diversificarea stratului ierbos, formarea unor microhabitate specifice zăvoaielor mature (arbori cu scorburi, lemn mort, fitotelme și geotelme), la care deja contribuie castorii și vidrele. Acest ecosistem format în 3-5 decenii constituie o sursă importantă în privința reabilitărilor în context antropic/urban, atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere a semințelor/surselor de propagare ale grupărilor de specii de plante și animale.
Din perspectiva mobilității:
În ceea ce privește mobilitatea, „Someșul nostru” promovează o abordare sustenabilă, integrând râul și zona de-a lungul lui în rețeaua de transport urban și în viața cotidiană a locuitorilor Clujului și ai zonei metropolitane. Campania noastră susține alături de mai mulți parteneri civici (CCN, Someș Delivery etc.):
- Crearea unor trasee pietonale și ciclabile: În cadrul campaniei, sunt dezvoltate trasee care să permită accesul ușor și sigur al locuitorilor la malurile râului, atât pe jos, cât și cu bicicleta. Aceste trasee ajută la reducerea dependenței de transportul motorizat și promovează moduri de transport mai ecologice.
- Mobilitatea verde și activă: Încurajarea mersului pe jos și a utilizării bicicletelor contribuie la reducerea poluării și la crearea unui oraș mai sănătos. Crearea unei infrastructuri dedicate pentru biciclete și pietoni face ca deplasarea prin oraș să fie mai sigură și mai plăcută, stimulând o mobilitate activă și sustenabilă.
- Îmbunătățirea accesibilității și a conectivității: Campania include planuri de a conecta zonele de-a lungul Someșului cu restul orașului și cu regiunile metropolitane. Se vizează îmbunătățirea transportului public și integrarea acestuia cu traseele verzi, pentru a asigura o mobilitate rapidă, sustenabilă și eficientă pentru locuitori.
În ansamblu, „Someșul nostru” propune o viziune integrată, care combină protecția mediului și promovarea biodiversității cu dezvoltarea unui sistem de mobilitate urbană sustenabilă, ceea ce face orașul mai verde, mai accesibil și mai prietenos cu natura. Acest proiect poate deveni un exemplu de bune practici pentru dezvoltarea unui oraș rezilient și ecologic, având un impact pozitiv asupra comunității, mediului și calității vieții urbane.